Surpriză de proporții cosmice: Ce sunt punctele roșii din imaginile Telescopului Webb?

Punctele roșii din imaginile Telescopului Webb sunt unele dintre „cele mai neașteptate” descoperiri făcute până în prezent: acestea s-au dovedit a fi etapele de „bebeluș” ale găurilor negre supermasive.

După studierea observațiilor efectuate de observatorul revoluționar, echipa a ajuns la concluzia că „mici puncte roșii foarte slabe, aflate foarte departe în trecutul îndepărtat al Universului, sunt versiuni mici ale găurilor negre extrem de masive”, a explicat liderul echipei, Jorryt Matthee, profesor asistent în astrofizică la Institutul de Știință și Tehnologie Austria și autor principal al unui nou articol publicat în The Astrophysical Journal.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

„Punctele roșii din imaginile Telescopului Webb ar putea schimba modul în care ne gândim la geneza găurilor negre”, a adăugat el.

Echipa speră să se concentreze asupra modului în care au luat naștere aceste găuri negre supermasive în stadiu incipient, care adesea se ascund în centrul galaxiilor mari, inclusiv a noastră, și cum se schimbă ele de-a lungul miliardelor de ani.

„Descoperirile actuale ne-ar putea aduce cu un pas mai aproape de a răspunde la una dintre cele mai mari dileme din astronomie: Conform modelelor actuale, unele găuri negre supermasive din Universul timpuriu au crescut pur și simplu ‘prea repede’. Și atunci, cum s-au format?”, a explicat Matthee.

Ce sunt punctele roșii din imaginile Telescopului Webb?

Așa cum sugerează și numele lor, găurile negre supermasive pot ajunge la proporții epice, de la milioane până la miliarde de ori masa Soarelui. Deși oamenii de știință cred că ele pot crește prin fuziunea cu alte găuri negre, originea lor rămâne un domeniu activ de studiu, scrie Futurism.

În ultimii ani, cercetătorii au găsit dovezi că o astfel de gaură neagră se ascunde în centrul Căii Lactee, denumită Sagittarius A*, care are aproximativ 4,3 milioane de ori masa Soarelui.

Unele tipuri de găuri negre supermasive, numite quasari, sunt nuclee galactice extrem de luminoase care se aprind pe măsură ce gazele și praful cad în ele. Acestea sunt unele dintre cele mai strălucitoare obiecte din Univers, emițând de mii de ori mai multă lumină decât întreaga noastră galaxie.

Matthee și colegii săi cred că punctele roșii din imaginile Telescopului Webb sunt quasari, cu excepția faptului că sunt mult mai mici decât echivalenții lor din alte locuri.

Quasarii „problematici”

„Un aspect al quasarilor este că unii dintre ei par să fie excesiv de masivi, prea masivi în raport cu vârsta Universului la care sunt observați quasarii. Dacă luăm în considerare faptul că quasarii provin din exploziile stelelor masive și că știm rata maximă de creștere a lor din legile generale ale fizicii, unii dintre ei par că au crescut mai repede decât este posibil”, a spus Matthee.

Prin urmare, astrofizicianul sugerează că „micile puncte roșii sunt mai degrabă ‘quasari bebeluși’”, cu mase între „ zece și o sută de milioane de mase solare”. Probabil că preced stadiul acestor quasari „problematici”, așa cum îi numește Matthee, care sunt mai masivi decât ar trebui să fie.

În ceea ce privește motivul pentru care sunt roșii, Matthee oferă un răspuns simplu: „pentru că sunt plini de praf. Praful maschează găurile negre și înroșește culorile” în observații.

„Quasarii beeluși” sunt destinați să se transforme în găuri negre supermasive mult mai mari, devenind în cele din urmă unele care par albastre datorită discului luminos de materie care orbitează și le hrănește.

„Studiul versiunilor bebeluș ale găurilor negre supermasive excesiv de masive ne va permite să înțelegem mai bine cum ajung să existe quasari problematici”, a concluzionat Matthee.

Echipa a utilizat seturi de date dobândite de experimentul EIGER (Emission-line galaxies and Intergalactic Gas in the Epoch of Reionization) pentru a ajunge la această concluzie. Deși EIGER nu a fost conceput pentru a găsi în mod special micile puncte roșii, echipa „le-a găsit întâmplător în același set de date”, a explicat Matthee.

Cu toate acestea, misterele persistă și va fi nevoie de mai multe cercetări.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care om de știință a vizitat planeta pitică Pluto?

Îndemnul NASA pentru 30 de milioane de oameni! Ce să facem în ziua cu eclipsa totală de Soare din aprilie 2024

Sfârșit de misiune pentru Odysseus, prima navă spațială trimisă de SUA pe Lună după mai bine de 50 de ani

Sateliți necunoscuți până acum au fost găsiți pe orbitele planetelor Neptun și Uranus